Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Editura: Nemira
Număr de pagini: 205
Anul apariției: 2004
O competiție contra cronometru între maior și Melania, devotat escortată de un grup de gangsteri. La aceeași miză se mai adaugă o țintă: trecerea frauduloasă a tablourilor peste graniță. Pitorescul personajelor, umorul, "neașteptatul" prezent în fiecare pagină, duiosul și cinismul, glonțul și aroma de levănțică a aducerii-aminte fac deliciul lecturii acestui roman.
Cianură pentru un surâs este prima carte din seria Melania Lupu și în același timp una dintre cele mai cunoscute și apreciate cărți ale autoarei Rodica Ojog-Brașoveanu.
Trăind împreună cu soții Panaitescu, Valerica Scurtu, Grigore Popa, Doru Matei, Marin Vâlcu și (desigur) cu simpaticul Mirciulică, Melania Lupu asistă la două crime cauzate din cauza cianurii.
Din cauza unei scurgeri, aceștia descoperă că după scrinul de pe hol se află două picturi celebre, și anume Femeia cu evantai de Goya și Vânătorul de Rembrandt. Vâlcu pleacă la Iași în concediu imediat ce află de veste, iar ceilalți îl cheamă pe domnul Van der Hoph, care avea să vină tocmai din Olanda pentru achiziționarea tablourilor.
În timp ce norocoșii se gândeau la ce vor face cu banii, Panaitescu moare, iar isteața Melania alcătuiește imediat scena de sinucidere, punându-l pe pat pe cel decedat. La scurt timp moare și Valerica Scurtu, iar aceștia se gândesc să o îngroape împreună cu Panaitescu, profitând de faptul că ea era cât un firicel. Grigore Popa moare și el, însă imaginația Melaniei nu dă greș și de această dată și se gândește să apeleze la ajutorul sculptorului Doru Matei pentru a-i face o statuie. Și acesta pleacă în cele în urmă fiindcă înnebunește, crezând cu îndârjire că Melania este făptașa.
Poliția îi încolțește pe cei rămași, dovedindu-se faptul că Vâlcu le-a pus cianură în plombe celor care nu au mai ajuns să se bucure de bani, Melania ajungând să scape pentru simplul fapt că are proteză. A fost un plan isteț, însă noi, cititorii, puteam intui acest lucru încă de la început.
Pot să spun că această carte a fost una foarte bună, prin faptul că m-a făcut să cred atâta timp că Melania îi otrăvește cu cianură pe ceilalți pentru a fi singura care pune mâna pe bani. Faptul că Melania nu și-a pus întrebări referitoare la crimele comise m-a ajutat să cred acest lucru. Și tocmai acest fapt face o carte polițistă una excelentă.
Dacă v-a plăcut această carte vă recomand și 320 de pisici negre și Dispariția statuii din parc.
5/5
Rodica Ojog-Brașoveanu (28 august 1939, București – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane polițiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” și și-a continuat studiile la liceul „Domnița Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”). A început apoi cursurile Facultații de Drept din București, dar, după doi ani, in 1956, a fost exmatriculată pe motive politice. După un an de muncă necalificată la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iași. După finalizarea studiilor a început sa profeseze avocatura. În 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a scris la insistența soțului ei, actorul Cosma Brașoveanu, și l-a publicat în 1971. După șapte ani de practică a renunțat la avocatură și s-a dedicat în întregime scrisului. Până în 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul știintifico-fantastic. Este considerată, in mod unanim, marea doamnă a literaturii polițiste românești.
- sursa: Nemira
Melania Lupu e unul din personajele mele preferate. Rodica Ojog-Brasoveanu a creat o capodopera cu aceasta serie ce o are pe Melania ca protagonista.Abia astept sa mai citesc si alte carti de la ea. :D
RăspundețiȘtergereFrumoasă prezentare! Încă nu am citit nimic scris de Rodica Ojog-Brașoveanu, dar mi-ar plăcea mult să încerc cărțile ei.
RăspundețiȘtergereÎmi place cum ai editat acest aspect. ^^
Ce drăguţ e aspectul blogului! :o3
RăspundețiȘtergereSuper recenzia. Nu am citit decât o carte de Rodica, dar urmează să mai încerc şi altele. Sunt chiar mândră că această autoare e româncă.
Mi-a fost propusa aceasta autoare de foarte multe ori, dar abia ieri am gasit prin plina mea biblioteca de praf, o carte pe care am inceput sa o citesc si m-a captivat instant. Multumesc ca mi-ai adus aminte sa inchid calculatorul si sa ma duc sa termin de citit cartea!
RăspundețiȘtergere