Și v-am spus povestea așa nu este doar o istorisire despre cai, nu este doar cantitatea de Picătura ce face ca multe basme minunate să se transforme într-un tot unitar, ci și o enciclopedie care te ajută să-ți cunoști cealaltă jumătate a ta, să-ți îngrijești sufletul. Chiar el te face un împărat cum găsim numai în basme, iar cu cât sufletul tău este mai frumos, cu atât te simți fericit că poți ține departe toți balaurii, numiți și oameni fără sentimente, fără suflet.
Ironia face ca pe lângă faptul că această carte ar trebui pusă în ramă, și istorisirea pe care o găsim în ea este încadrată de mai multe rame, cea din exterior fiind chiar realitatea cu care ne lovim și noi în fiecare zi. Asta ne îndeamnă să intrăm mult mai ușor în poveste și să ascultăm povestea lui Aleodor Împărat și al fetei Împăratului Verde care fac tot posibilul să-l ajute pe Jumătate de Iepure Șchiop, un căluț supra doi, să-și găsească cealaltă jumătate. În ajutorul său vin și alți căluți printre care Mesteacăn, Chiparos, Stejar și Tei Auriu care spun fiecare câte o istorisire care îl ajută pe cel nevoiaș dar și care trezește la viață tărâmul pe care a domnit Jumătate de Om pentru o lungă perioadă. Vom afla de-a lungul cărții că diabolicul stăpân al tăpșanului cu pricina a mai apărut prin istorisirile căluților năzdrăvani și astfel se fac anumite conexiuni. Ulterior, căluții năzdrăvani au realizat că există o legătură și între ei, și s-au mirat atât de tare încât ar fi ajuns vestea pe Facebook și până la câinii din Giurgiu.
Autorul a accentuat aici o lecție de viață de care mi-am dat și eu seama înainte să încep acest roman. Astfel se face referire la faptul că fiecare entitate reprezintă o poveste sau o idee (am mai auzit asta în expresionism, nu?) și astfel ne dezvoltăm în bine dacă încercăm să cunoaștem oameni la fel ca și cum am citi niște cărți. Chiar dacă aceștia sunt foarte diferiți de noi, atât în sensul bun cât și invers, noi trebuie să avem puterea și înțelepciunea să ne întipărim în minte mici învățături pe care să le aplicăm cât mai bine în viață. Chiar și oamenii răi ne ajută cu ceva - ne reamintesc cum nu trebuie să ajungem.
Chiar dacă pe net scrie că este o carte dedicată copiilor, eu v-o recomand tuturor fiindcă cu siguranță aveți ce învăța din ea. Dacă nu v-am convins până acum, amintiți-vă preț de o secundă ce fain era în copilărie când citeați basme și ascultați-mă când vă spun că va fi la fel și acum.
*
“Dar știu atâta, că ei mergeau fără a simți că merg, părându-li-se calea scurtă și vremea și mai scurtă. Deh, cum e omul când merge la drum cu dragostea alături, că să fi fost ei cai, altă socoteală.”“Acum știu ce-ți face jumătatea să iasă din pământ [...] - poveștile pe care le auzi. Ele ți se revarsă în urechea ce cheamă după ea, încet, încet, tot trupul..”
*
Notă: 5/5
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ce părere ai?