5 Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde | Mini-Recenzie

Îmi pare foarte rău că nu am reușit să realizez o recenzie mai în amănunt pentru această carte minunată! Dacă ar fi după mine, aș alege-o ca lectură obligatorie pentru școală, deoarece prin "decăderea" personajului Dorian Gray, noi ne ridicăm fiindcă reușim să rămânem cu ceva din această carte.
Dorian Gray avea tot ce-și putea dori orice tânăr: bani, frumusețe(cât cuprinde) și fete. Întâlnidu-l pe înțeleptul lord Henry, Dorian realizează că nu are chiar totul - își mai dorește să nu îmbătrânească niciodată. Își pune această dorință în timp ce i se realiza un portret, rugându-se ca portretul să îmbătrânească în locul lui. Pe lângă asta, el se otrâvește cu.. o carte (așa cum am mai făcut-o și o facem chiar atunci când citim cartea aceasta) oferită de lordul Henry și profită de faptul că nu va îmbătrâni niciodată și duce o viață grotească, în care omoară mai mulți oameni și ajunge chiar el să fie vânat.
Deznodământul m-a lăsat cu gura căscată: chiar nu mă așteptam să fie așa. El poate fi numit și cireașa de pe tort. Pe lângă povestea minunată ce se relatează și minunatul final, cartea aceasta este scrisă într-un mod impecabil care te obligă s-o termini.
Nu aș putea încheia această recenzie micuță fără să vă prezint câteva citate:
❝Oamenii care iubesc o singură dată în viață sunt cu adevărat niște oameni superficiali. Ceea ce ei numesc loialitate și fidelitate eu numesc fie letargia obișnuinței, fie lipsa de imaginație. Fidelitatea reprezintă pentru viața emoțională ceea ce consecvența este pentru viața intelectuală, o simplă recunoaștere a eșecului. ❞
❝Orice impresie bună produsă de cineva îi aduce un dușman. Pentru a fi popular trebuie să fii o mediocritate.❞
❝Întotdeauna! Iată un cuvânt groaznic. Mă face să mă cutremur ori de câte ori îl aud. Femeilor le place foarte mult să-l folosească. Ele strică orice relație romantică încercând să o facă să dureze pentru totdeauna.❞
❝În lupta sălbatică pentru existență, dorim să avem ceva care să dureze, așa că ne umplem mintea cu gunoaie și fapte în speranța deșartă de a ne menține poziția. Omul bine informat - acesta este omul modern. Iar mintea unui om bine informat este ceva înfiorător. ❞
Nota: 5+/5

//voi fi plecată până pe 3-4 august și nu știu sigur dacă voi prinde wi-fi acolo ca să mai postez/citesc bloguri. până atunci vă doresc lectură plăcută și toate cele bune! :)
ne vedem în curând.x

4 Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay

Titlu: Se numea Sarah
Autor: Tatiana de Rosnay
Număr de pagini: 320
Editura: Litera
Anul apariției: 2011[RO]


Părerea mea:
Vreau mai întâi să vă spun că tocmai am terminat acestă carte și astfel am rămas fără cuvinte dar cu o grămadă de gânduri. S-ar putea ca această recenzie să fie un dezastru fiindcă momentan există (doar) două posibilități: ori scriu mult și fără sens, ori scriu puțin și fără rost. Indiferent de rezultat vă spun că trebuie să puneți mâna pe acestă carte și s-o savurați din plin.

Jumătate din acest roman este împărțit în două planuri narative, unul prezentat din perspectiva lui Julia Jarmond, o ziaristă franțuzoaică cu origini americane și celălalt este prezentat din perspectiva lui Sarah Starzynski, fetița evreică al cărui trecut dorea să-l cunoască ziarista. Aceste planuri se împreunează la un moment dat și ne dorim din ce în ce mai mult să aflăm cine este Sarah defapt. Ne dorim să aflăm mai multe informații despre acea zi neagră, 16 iulie 1942, să știm cum a reușit să scape din lagăr și dacă a putut vreodată să trăiască în adevăratul sens al cuvântului cu aceste gânduri în mintea sa.

Este adevărat că autoarea a citit multe materiale despre Al Doilea Război Mondial, despre Holocaust și evreii duși în lagăre și că această carte cuprinde multe informații despre ce s-a întâmplat atunci, însă aceste date ne ajută să mai punem niște piese în puzzle-ul pe care trebuie să-l dezlegăm pentru a afla cine este Sarah.

Totuși este greu să cauți o fetiță cunoscându-i doar numele și adresa unde a copilărit până la 10 ani, mai ales că aceste lucruri s-au schimbat de trei ori cât timp Sarah a fost în viață. I-a fost greu să trăiască fără părinți și cu sentimentul de vinovăție pentru moartea fratelui său așa că a încercat să fugă de tot, să uite tot. Dar noi nu trebuie să uităm nimic ce face parte din trecutul nostru. "Amintește-ți. Să nu uiți niciodată.". Toate aceste lucruri au făcut-o să se maturizeze mult prea repede și să se închidă în sine.

"În acea viaţă tihnită, blândă, care părea atât de îndepărtată, fetiţa ar fi crezut-o pe mama ei. Pe vremuri credea tot ce-i spunea mama ei. Dar în această lume nouă şi aspră, fetiţa simţea că se maturizase. Se simţea mai bătrână decât mama ei. Ştia că celelalte femei spuneau adevărul. Ştia că zvonurile erau adevărate. Nu ştia cum să explice asta mamei ei. Mama ei devenise ca un copil."

o scenă din lagăr ce aparține ecranizării romanului

Pe parcursul acestei lecturi vom călători în Franța, America, Germania și Polonia, vom avea speranțe false și ne vom obișnui cu ideea că nimic nu-i ușor. Pe lângă aceste țări vom vizita multe sentimente și poate ne vom întâlni cu câteva lacrimi. Vom rămâne surprinși de ce (tocmai) poliția franceză a făcut asta și nu nemții. Însă ei au încercat să profite de ocazie și să se dea bine cu cei puternici, cum se întâmplă de obicei și astfel au reușit să omoare dintr-un foc 14.700 de evrei. Oameni nevinovați. Bărbați, femei, nou-născuți.

Terminând această carte, mi-am reamintit că sunt puțini oameni în adevăratul sens al cuvântului pe lumea asta, iar cei mai mulți dintre ei sunt printre cei care sunt înjosiți fără motiv. M-a ajutat să-mi aduc aminte să nu încerc să uit trecutul, fiindcă (,) consecințele sale îmi formează prezentul și viitorul. Sincer îmi mai doresc să citesc cât mai multe cărți la fel de bune ca aceasta.

Notă:
5+/5

*
Sara, doresc să îți mulțumesc mult pentru scrisoare, ursuleții pe care mi i-ai trimis sunt foarte drăguți. Mi-a făcut ziua mult mai bună! Sper să te bucuri de carte :)

Aveți un pufo-concurs aici: http://in-love-with-books002.blogspot.ro/2014/04/concurs-primul-meu-concurs.html