3 Carrie de Stephen King

Titlu: Carrie
Autor: Stephen King
Editura: Nemira 
Număr de pagini: 214
Anul apariției: 1974

Apărut în 2011 la editura Nemira în colecția Suspans, romanul Carrie (1974) a fost, inițial, respins de mai multe edituri. Descurajat, Stephen King îl aruncă la cos, însă cea care salvează manuscrisul este soția sa, Tabby, care-i recomandă câteva modificări ce presupun și o extindere a romanului. În 1976 romanul s-a bucurat de o excelenta ecranizare produsă de casele Red Bank și United Artists, în regia lui Brian De Palma.
Carrie, Carrietta White, este o adolescentă timida și retrasă, care, din copilărie, îndură persecuțiile și ironiile colegilor de clasă. Când disperarea interioara ajunge la apogeu, Carrie își redescoperă o putere înspăimântătoare – telekinezia – care o transforma într-un demon răzbunător.

Romanul Carrie a trecut prin multe, dar și Carrie însăși. Autorul a dorit să-l arunce la coș, însă la insistențele cuiva l-a publicat. Carrie însă a fost tot timpul în gunoi fiindcă trăia o viață oribilă alături de Mama sa care era o împătimită a religiei, însă reușește să i se opună uneori fiindcă ea avea o putere specială.. și anume telekinezia. 

Despre Carrie s-au spus multe, sunt mulți care afirmă că această carte este o pierdere de timp, iar alții o consideră o carte extraordinară (spre exemplu pe Booktopia are scorul de 4,5). De aceea am avut o oarecare reticență atunci când am cumpărat-o, însă vă pot spune că nu mi-am cheltuit banii degeaba.

Este adevărat, nu se compară cu alte opere ale lui Stephen King fiindcă pe lângă puterea telekineziei nu mai apare nimic neobișnuit, totul se întâmplă în planul real și nu apare o altă putere paranormală care s-o oprească pe Carrie. Sunt unii care sunt îngroziți de unele pasaje mai sângeroase sau de unele cuvinte triviale folosite și le pot spune că acesta este stilul în general al lui Stephen King, acesta fiind foarte realist. Pentru a face acest lucru în aceast roman, dar și pentru a prezenta acțiunea și din perspectiva altora,  se ajută și de unele citate din ziare și din cărți referitoare la Carrieta White.  Dacă (,) Carrie este prima carte a acestui autor pe care ați citit-o vă recomand să încercați și altele (precum Shining sau Christine), pe care le-am considerat niște capodopere.

"A luat-o spre oraș. Dom'le, arăta groaznic. Avea pe ea un soi de rochie de petrecere, ce mai rămăsese din ea, și era udă toată de la hidrantul ăla și plină de sânge. Arăta de parcă tocmai se furișase afară dintr-un accident de mașină. Da' rânjea. În viața mea n-am mai văzut așa un rânjet. Era ca un cap de mort. Și-și tot privea mâinile și și le freca de rochie, încercând să le șteargă de sânge și zicându-și că n-o să scape de el în veci și cum o să verse ea șiroaie de sânge peste tot orașul și-o să-i facă să plătească. Groaznică treabă."

Naratorul pune accent pe pasajele în care sunt descrise reacțiile celorlalți determinate de acțiunile lui Carrie, accentuând groaza și frica, însă nu transmite aceste sentimente și cititorului și pot considera acest lucru un mare minus pentru acest roman. 

Spoiler alert! (Carrie moare la sfârșit, iar toți speră că nu vor mai exista oameni care dețin aceeași putere, însă la sfârșit apar câteva date despre o nouă fetiță care o moștenește) 

În concluzie pot afirma că acest roman nu este unul extraordinar, dar nici unul prea prost. Nu mi-am dat banii degeaba, dar mai bine citeam altceva de Stephen King. 

3/5

 

Stephen Edwin King (n. 1947) este licențiat în limba engleză la Universitatea Maine din Orono și a debutat în 1974 cu romanul Carrie. După aproape 30 de ani în care a publicat în principat romane horror foarte populare (Christine, Apocalipsa, Orașul bântuIT etc) el a primit medalia National Book Foundation și Lifetime Achievement Awards din partea National Books Awards. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate și King acorda permisiunea studenților la regie să filmeze adaptări ale povestirilor sale pentru suma simbolică de 1 dolar. Ca o ironie a sorții, el a declarat că detestă sărbătoarea de Halloween.