joi, 23 august 2012

5 Fericire la plic !

Când eram mică , dar și acum , singurul lucru care mă înveselește instant este un episod din desenele animate preferate . Nu eram ca ceilalți copii care se bucurau ce vedeau un strâmbărici pe stradă , eu vroiam doar să ajung în lumea magică a desenelor , și eu credeam că toate personajele sunt reale și trăiesc undeva . Uram clovnii ce arătau ca personajele negative de pe Cartoon Network . Îmi aduc aminte de un episod din Gemenii Cramp cu acel clovn malefic . Și nu numai Lucian se temea de clovni , ci și Curaj . Dar de ce nu se temea Curaj ?
Trebuie să recunosc că episoadele din Courage the Cowardly Dog mă înfricoșau cel mai mult . Începând cu sunetele acelea misterioase dar și de indiferența lui Muriel ce o ajuta să ajungă în ghearele vreunui monstru . Și Eustache s-a lăsat condus se tentații în câteva episoade , iar în unele amândoi se comportau ciudat . Și cine făcea pace în casă ? Curaj , desigur . Când vedea ceva urla și astfel ne lăsa să-i observăm caria ce era defapt o gaură în dinte .. Și desenul acesta mi-a oferit un pic mai multă satisfacție față de celelalte fiindcă Mama nu mă lăsa să mă uit , știți - lucrurile interzise par niște minunății când reușești să le vezi . Spunea că Eustache vorbea urât . Chiar și așa , eu știam toate episoadele , dar nu mă deranja să le mai văd o dată .
Un alt desen care mi-a plăcut tare mult a fost Ed Edd n Eddy . Râdeam cu gura până la urechi de prostia lui Ed , de șmecheria lui Eddy și de lașitatea și inteligența lui Eddy . Mă speriau până și pe mine surorile alea trei care umblau mereu după băieți și mi-a părut atât de rău când ei au intrat în acea casă-capcană . Îmi doream și eu să-mi fac case din copaci ca ei , grădină Zoo plină de banane și de jucării de pluș ca să câștig bani și alte bazaconii . Scândură era tare haios chiar dacă nu vorbea deloc . Anul trecut împreună cu clasa mea am făcut și noi o Scândură dintr-o bucată de bancă desprinsă fix pentru această " utilitate " . Ne-am distrat împreună cu amicul nostru , Scândură , vreo două săptămâni până când a venit scorpia aia de Femeie de Servici și ni l-a aruncat pe bietul Scândură la coșul de gunoi adăugând o remarcă - Măi copii dar voi în ce clasă sunteți ? Întra-ntâia ? 
Acum , pe lângă desenele care le urmăream pe Cartoon Network sau pe Fox Kids mă uit la alte desene animate . Îmi mai place să mă uit la Garfield , Spongebob , Family Guy - Stewie e cel mai genial copil ! - , Southpark și să nu uităm de Beavis and Butthead .
Chiar dacă ultimele sunt animate , dar nu prea sunt pentru copii , îmi place umorul sarcastic gen american . Însă nu voi înceta niciodată să mă uit la eroii propriei mele copilării , cei pe care nu-i voi uita niciodată .

Găsiți pe blogul Alexandrei mai multe despre desene - Click !

5 comentarii:

  1. Si eu ma mai uit inca la desene.. mai ales cand ma plictisesc sau devin melancolica. Dar nu numai la astea mai moderne, ci si la Donald Duck, Mickey Mouse :) Desenele de acum sunt porcarii. Iar Disney Chanel mai bine ramanea la Hanna Montana, ca era mai buna ca serialele astea fara umor de acum.

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar acum vreo trei zile am văzut la televizor un episod ''Curaj''. N-am crezut că se mai dau pe Cartoon Network. Mă speria rău serialul ăsta. Erau toate acele sunete, şi împrejurările, şi faptul că cei trei locuiau în pustietate... Cu toate astea îmi plăcea la nebunie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce mult îmi lipsesc şi mie desenele astea vechi xd. De dimineaţa până seara stăteam şi mă uitam împreună cu părinţii. Tom & Jerry erau desenele la care râdeam, Curaj era câine cu dinte spart pe care îl urmăream...ce vremuri! - a vorbit băbuţa din mine! :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu şi acum mă uit la Curaj, nu mă pot despărţi de desenele animate din copilărie. Când eram mică nu mi se păreau stranii desenele cu Curaj, le găseam amuzante, într-un fel, dar acum dacă mă uit încă odată la ele, mi se par destul de, hmmm, sumbre.
    Cât despre Ed, Edd şi Eddy, părinţii nu mă prea lăsau la el din cauza că înjura cu 'fraieri' şi le erau frică să nu înjur şi eu. Acum doi ani ne strigau pe mine şi me sora mea geamănă surorile kankers.
    La Garfield, doar acum mă uit, în prezent. Înainte citeam benzi desenate cu el.

    RăspundețiȘtergere
  5. Macar nu sunt singura care sa uita la desene.
    Imi e tare dor de desenele acelea bune, acum, mai gasesti cate-ceva pe Boomerang.
    Imi place tare mult titlul. Feiricire la plic. <3
    Da, chiar era fericire la plic.
    Hahahh!

    RăspundețiȘtergere

Ce părere ai?