miercuri, 30 iulie 2014

4 Dacă aș rămâne de Gayle Forman | Recenzie



Autor: Gayle Forman 
Numar de pagini: 211 
Editura: RAO
Anul aparitiei: 2011




Am gasit aceasta carte in biblioteca hotelului, fiind bucuroasa ca am gasıt si o carte pe care o stiam si voiam s-o citesc, mai ales ca era scurta sı mi-au ajuns cele doua zile de citit la receptie pentru a o termına. Insa ın bibliotecıle hotelurılor se afla doar carti decente, usoare si care pot fi citite si de ceı care nu vorbesc fluent engleza. La fel este sı aceasta carte: decenta. Este scrısa intr-un limbaj sımplu, abordeaza o tema destul de interesanta insa ıdeea a devenıt deja un clıseu, plus ca pentru a ne atrage sı maı mult, autoarea s-a folosıt sı de alt clıseu des-ıntalnıt: ınserarea unuı personaj ınteresant de gen masculın, pe care fetele sa sı-l doreasca ın vıata reala.
La fel ca in Sı Daca e Adevarat, aceasta carte se agata de subiectul comei, si de faptul ca persoanele care sunt in aceasta stare pot auzi tot si chiar pot parasi corpul, vazand totul din alta perspectiva. Iar apoi apare si subıectul principal: daca ar avea sa aleaga, ce ar alege? Sa stea cu fratele eı sı cu iubıtul ei Adam? Sa li se alature parintılor ei si sa paraseasca aceasta lume? Cam in asta a constat toata cartea. Au maı fost si flash-back-uri din trecut care sa ne prında si pe noi in poveste - ce am alege noi daca am fı in locul eı?
Daca as fi sa recomand aceasta carte, as recomanda-o doar persoanelor care au anumite tangente cu rock-ul sau cu muzica clasica deoarece foarte multe parti din carte se refera la asta. De asemenea, daca ar fi sa vorbim despre personajul masculin - Adam, el este un rocker inrait care s-ar putea sa va placa. Insa cam asta ar fi extraordinar la aceasta carte, in rest nu vad nimic special, desi i-as fi putut da un calificativ mai mare avand in vedere ca si eu fac parte din categoria ascultatorilor de rock. Insa asta a fost doar o lectura banala pe care o citesti cand esti undeva, intr-o vacanta, si vrei sa te relaxezi cu ceva usor.

Sometimes you make choices in life and sometimes choices make you.
I just wanted to tell you that I understand if you go. It’s okay if you have to leave us. It’s okay if you want to stop fighting.
People believe what they want to believe.
Nota: 1,5/5


marți, 22 iulie 2014

5 Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde | Mini-Recenzie

Îmi pare foarte rău că nu am reușit să realizez o recenzie mai în amănunt pentru această carte minunată! Dacă ar fi după mine, aș alege-o ca lectură obligatorie pentru școală, deoarece prin "decăderea" personajului Dorian Gray, noi ne ridicăm fiindcă reușim să rămânem cu ceva din această carte.
Dorian Gray avea tot ce-și putea dori orice tânăr: bani, frumusețe(cât cuprinde) și fete. Întâlnidu-l pe înțeleptul lord Henry, Dorian realizează că nu are chiar totul - își mai dorește să nu îmbătrânească niciodată. Își pune această dorință în timp ce i se realiza un portret, rugându-se ca portretul să îmbătrânească în locul lui. Pe lângă asta, el se otrâvește cu.. o carte (așa cum am mai făcut-o și o facem chiar atunci când citim cartea aceasta) oferită de lordul Henry și profită de faptul că nu va îmbătrâni niciodată și duce o viață grotească, în care omoară mai mulți oameni și ajunge chiar el să fie vânat.
Deznodământul m-a lăsat cu gura căscată: chiar nu mă așteptam să fie așa. El poate fi numit și cireașa de pe tort. Pe lângă povestea minunată ce se relatează și minunatul final, cartea aceasta este scrisă într-un mod impecabil care te obligă s-o termini.
Nu aș putea încheia această recenzie micuță fără să vă prezint câteva citate:
Oamenii care iubesc o singură dată în viață sunt cu adevărat niște oameni superficiali. Ceea ce ei numesc loialitate și fidelitate eu numesc fie letargia obișnuinței, fie lipsa de imaginație. Fidelitatea reprezintă pentru viața emoțională ceea ce consecvența este pentru viața intelectuală, o simplă recunoaștere a eșecului. 
Orice impresie bună produsă de cineva îi aduce un dușman. Pentru a fi popular trebuie să fii o mediocritate.
Întotdeauna! Iată un cuvânt groaznic. Mă face să mă cutremur ori de câte ori îl aud. Femeilor le place foarte mult să-l folosească. Ele strică orice relație romantică încercând să o facă să dureze pentru totdeauna.
În lupta sălbatică pentru existență, dorim să avem ceva care să dureze, așa că ne umplem mintea cu gunoaie și fapte în speranța deșartă de a ne menține poziția. Omul bine informat - acesta este omul modern. Iar mintea unui om bine informat este ceva înfiorător. 
Nota: 5+/5

//voi fi plecată până pe 3-4 august și nu știu sigur dacă voi prinde wi-fi acolo ca să mai postez/citesc bloguri. până atunci vă doresc lectură plăcută și toate cele bune! :)
ne vedem în curând.x

duminică, 20 iulie 2014

9 Muzica indică nivelul de inteligență?


Am avut de făcut la școală un proiect, iar cineva a scris următoarele:
"Cum în literatură putem distinge atât opere de valoare care supraviețuiesc secole întregi cât și niște tentative scrise doar pentru consum, așa putem găsi și în muzică. În ziua de azi muzica este compusă pentru a fi vândută. 
Aș putea încadra lumea în 3 mari categorii: cei care asculta stiluri ce necesită eforturi foarte mari pentru a fi cântate cum ar fi jazz-ul, blues-ul, muzica clasică sau rock-ul cu toate laturile sale calitative; cei care asculta muzică comerciala cum ar fi piesele pop, melodiilor de rap unde se pune accentul pe vocabularul obscen, rock-ul comercial unde intra majoritatea trupelor de alternativ, metalcore, deathcore, etc. Cei din urmă fiind cei care ascultă stiluri mai apreciabile dar o fac pentru că li se pare ceva ”cool”. Și ca să nu se facă o confuzie, nu vreau să se înțeleagă că toate stilurile enumerate în a doua categorie nu sunt de apreciat, dar din păcate spre asta evoluează, artiștii care se respectă începând să fie din ce in ce mai puțini."

Menționez că persoana care a scris asta nu citește. Mai pot menționa că persoana cu pricina îi consideră pe toți cei care nu ascultă death metal niște proști, iar pentru el melodiile care au eticheta alternative au defapt eticheta nașpa. Chiar dacă afirmația suntem ceea ce citim (cu mici excepții fiindcă sunt și niște persoane care citesc cărți mult prea grele și vor să se dea intelectuali) nu se poate spune CHIAR același lucru și despre muzică. Eu aș lua-o altfel. Toate genurile de muzică sunt bune: pop, rap, rock(alternativ și alte subgenuri), metal, blues, etc atâta timp cât poți simți ceva din ele și versurile acelea îți trasmit ceva.
Dar sunt și melodii comerciale - cu nemiluita. Cred că vă gândiți și voi acum la câteva exemple. Acestea sunt melodii de consum, care par a fi făcute de un robot - aceeași linie melodică enervantă, câteva interjecții, cuvintele baby sau boy, oh, ah spuse de prea multe ori și..cam atât. Nu-ți trebuie prea multă minte ca să înțelegi ce vrea artistul să spună, iar majoritatea ascultătorilor se rezumă doar la asta. Dar nu putem să judecăm un om pentru asta. Sunt unii oameni inteligenți care nu au timp pentru muzică. Unora nu prea le pasă de muzică și ascultă ceea ce se dă pe radio ca să nu fie liniște în mașină/casă. Inteligența nu se măsoară în note, muzica pe care o asculți, hainele pe care le porți, deși pentru cei superficiali care nu au timp sau chiar inteligență ca să observe ce ai tu acolo sus consideră aceste lucruri ca fiind puncte de reper.
Vă pot da și un exemplu. O știți pe Kesha, nu? Știți și cu ce muzică defilează. Ea are IQ-ul peste 140, cu mult peste medie. Probabil produce muzica asta pentru bani fiindcă se câștigă bine, sau poate fiindcă i se pare distractiv.

Voi ce părere aveți? 

marți, 15 iulie 2014

5 Și dacă e adevărat.. de Marc Levy | Recenzie



Titlu: Și dacă e adevărat..
Autor: Marc Levy
Număr de pagini: 227
Editura: Trei
Anul apariției: 2011 [RO]




Despre Marc Levy am auzit numai lucruri bune, printre care și faptul că e cel mai bun autor francez. Pe lângă asta și dorința mea de a citi cât mai multe genuri de romane m-a determinat să aleg această carte dintr-un raft uriaș cu cărți la reducere. Sincer, chiar îmi pare rău pentru banii ăia, chiar dacă au fost doar 5 lei.
Cărțile care conțin romantism în limita bunului simț mi se par acceptabile, însă aici veți găsi așa de mult romantism încât vi se va părea grețos la un moment dat. Fie citiți script-ul unei telenovele de pe Acasă, fie citiți cărțulia asta care m-a adus în cel mai groaznic reading slump de până acum - e tot aia.
Romanul abordează o idee destul de interesantă, care dacă ar fi fost dezvoltată altfel ar fi fost plot-ul unei cărți excelente. Este vorba despre Lauren, un medic foarte ocupat care se accidentează și intră în comă, sufletul ei părăsindu-i corpul și aterizând taman la ea acasă.. unde găsește un tip disponibil.. și aici detectorul meu de clișee mi-a semnalizat faptul că între ei va fi o iubire ca-n filme.
De obicei nu fac afirmații de genul, dar dacă aș fi scris eu cartea asta m-aș fi legat mai degrabă de un alt detaliu găsit în carte: Lauren se putea îmbrăca în orice rochie pe care o vedea într-o revistă. Ar fi putut face același lucru cu o grămadă de lucruri - ar fi putut călători în o grămadă de țări sau ar fi fost mai interesant dacă s-ar fi putut întoarce în timp.
Și ca să nu se termine cartea la pagina 50, autorul a mai intervenit cu câteva detalii din viața lui Arthur, tipul care a trecut la alt statut amoros odată cu apariția lui Lauren. Iar finalul a fost în aer, că nici nu mai era ce să fie previzibil.
În concluzie, această carte pentru mine a însemnat doar un plot irosit și telenovizat și niște citate care se vor a fi profunde. Le găsiți aici:

"Nimeni nu este proprietarul fericirii, uneori ai norocul să ai un contract de închiriere și să fii locatarul ei. Trebuie să-i plătești foarte regulat chiria, altfel ești evacuat foarte repede. "
"Mi-a plăcut atât de mult noaptea, pentru liniștea ei, siluetele fără umbră, privirile care nu se încrucișează cu privirea ta ziua. De parcă două lumi își împart orașul fără să se cunoască, fără să-și închipuie reciprocitatea existenței celeilalte."

Notă: 1,5/5

luni, 14 iulie 2014

1 Câștigătorul giveaway-ului!

Așa cum v-am promis, astăzi voi anunța câștigătorul giveaway-ului în care ofer cartea Urâții de Scott Westerfeld!
În total au fost 30 de intrări și l-am lăsat pe random.org să decidă..
Iar cel/cea care se află pe locul 23 esteeee..


//FELICITĂĂĂRI!
Verifică-ți mail-ul! :)

1 Ultima șansă - Urâții de Scott Westerfeld

Bună, șoricei de bibliotecă!

Îmi cer mii de scuze fiindcă nu am mai postat nimic. Mi-a venit inspirația și am început să scriu o distopie, pe care voi începe s-o public aici în curând. Pe lângă asta, am început să-mi perfecționez engleza pentru nivelul B2+ fiindcă voi fi plecată în Anglia pentru două săptămâni și voi face câteva cursuri acolo și vreau să pic într-o clasă cât mai bună. În zilele ce urmează voi începe să postez din nou, vor apărea câteva recenzii interesante și alte lucruri care sper să vă placă. :)

Mâine la ora 22:00 se încheie giveaway-ul în care ofer cartea Urâții de Scott Westerfeld. Dacă nu te-ai înscris încă, o poți face acum!
CLICK AICI CA SĂ TE ÎNSCRII

lectură plăcută! x