vineri, 21 iunie 2013

2 Urâţii de Scott Westerfeld

Titlu: Urâţii
Autor: Scott Westerfeld
Editura: Corint(eens)
Număr de pagini: 414
Anul apariției: 2012


Tally e pe cale să împlinească şaisprezece ani şi... de-abia aşteaptă! Nu ca să-şi ia permisul de conducere, ci ca să devină frumoasă.
În lumea ei, cea de-a şaisprezecea aniversare aduce cu ea o operaţie care te transformă dintr-o persoană considerată ca fiind de o urâţenie respingătoare într-una uimitor de frumoasă.
Dar noua ei prietenă, Shay, nu vrea să fie frumoasă. Mai degrabă ar risca să trăiască în afara acestei lumi. Când Shay evadează, Tally află care este de fapt adevărul în ceea ce-i priveşte pe frumoşi.
Autorităţile o pun pe Tally în situaţia de a alege între două variante la fel de rele: fie o va găsi pe prietena ei şi o va spiona, fie nu va mai fi niciodată frumoasă.
Ca urmare a alegerii pe care o va face Tally, lumea ei se va transforma pentru totdeauna.


Nu vă așteptați la o carte la fel de bună ca Divergent, spre exemplu, dar destul de bună încât să nu spuneți că v-ați pierdut timpul. 
Westerfeld a creat într-o manieră originală o lume distopică, în care indivizii care aveau peste 16 ani erau împărţiţi în trei categorii - frumoşi tineri, frumoşi de vârsta a doua şi frumoşi bătrâni. Ce se întâmpla cu cei până la 16 ani? Până la vârsta de 12 ani stăteai cu părinţii, iar după trebuia să-ţi petreci încă alţi 4 ani într-un alt internat cu alţi urâţi (toţi cei care nu erau operaţi erau numiţi astfel). Lumea călătorea cu nişte plăci care erau alimentate fie de lumina zilei sau de metalele aflate sub oraş, oamenii nu mai erau învăţaţi să scrie, fiindcă se considera că nu aveau nevoie. Chiar dacă până la 16 ani îşi dădeau seama cât de falsă este lumea în care trăiesc, după, când aceştia vor deveni chipeşi şi vor fi trimişi în oraşul Frumoşilor, vor fi toţi fericiţi deoarece operaţia venea la pachet cu nişte leziuni cerebrale care te făceau să gândeşti cum voiau cei de sus.
Însă originalitatea se oprește aici. Westerfeld s-a folosit de câteva elemente din cunoscutul roman al lui Ray Bradbury, Fahrenheit451, și anume simbolul focului, cel care distrugea tot ce e frumos. În cazul acesta nu erau arse cărți, ci flori, niște orhidee splendide. De asemenea, un alt aspect comun cu F451 ar fi că cei de sus își doreau ca oamenii să fie fericiți, așa că toată lumea era foarte veselă, petrecând în fiecare seară. Tristețea era pentru cei urâți. 

"-Ce faceți? 
-Dăm foc.
-Asta văd. Dar de ce?
-Ca să salvăm lumea. "

Ca să înțelegeți mai bine toate acestea mai bine vă povestesc câte ceva:
Tally, o copiliță naivă și ușor influențabilă care trebuia să împlinească 16 ani deabia așteaptă să fie făcută frumoasă, ca să-și vadă singurul prieten, Peris, care deja s-a mutat în orașul Frumoșilor. Se gândea tot timpul la momentul când îl va întâlni, așa că se gândește să facă o expediție în orașul celor chipeși ca să-l vadă. Îi găsește vila, în care se desfășura o petrecere (în orașul acesta mereu erau petreceri) și intră sperând să nu fie văzută. Îl găsește, însă acesta îi spune că a făcut o mare prostie și îi spună să promită că nu va face vreo gafă până când ei doi se vor întâlni. Scapă fără prea mult balamuc și ajunge la râul care desparte orașul Frumoșilor de cel al Urâților. Acolo o întâlnește pe Shay, care avea să-i fie cea mai bună prietena. Aceasta îi arată Orașul Ruinelor, descris ca fiind un oraș normal din zilele noastre, și îi spune că ea nu vrea să fie frumoasă, vrea să plece în Ținutul de Fum, acolo unde este și David, iubitul ei.
Shay fuge, iar Tally este dusă înainte de operație la Circumstanțele Speciale, unde o doctoriță aspră, Cable, îi spune că dacă nu va găsi locul unde este Shay acum nu va fi operată. Aceasta decide să-și trădeze prietena pentru frumusețe, iar cu ajutorul unui cod pe care prietena sa i l-a dat, ajunge în Ținutul de Fum, cât pe-a ci să ia foc din cauza rangerilor care dădeau foc orhideelor, mințind pe toată lumea că a venit ca să vadă că Shay este bine. Începe să facă cunoștiință cu locuitorii acestei regiuni și îl cunoaște pe David. Îi cunoaște și pe părinții acestuia, care o informează despre leziunile care apar odată ce devii frumos. Se îndrăgostește de acesta și își mai trădează încă o dată prietena, sărutându-l și aruncând localizatorul în foc.

"Ce e ea acum? Nu mai era spion, dar nici nu se putea numi locuitor al Ținutului de Fum. Nu era o frumoasă, dar nici nu se mai simțea urâtă. Nu era nimic în mod deosebit. Dar măcar avea un scop."

Acest lucru a determinat ajungerea specialilor în Ținutul de Fum, aceștia capturându-i toți prietenii, înafară de David, care s-a ascuns într-o peșteră. Cei doi pleacă în căutarea celorlalți în oraș și află că tatăl lui David este mort iar Shay a devenit frumoasă. Mintea ei a început s-o ia razna, aceasta fiind tot timpul îngrijorată de părul ei și era mereu la curent cu petrecerile. Pentru a o readuce la urâțenie, Tally se predă ca să devină frumoasă, ajutând-o pe mama lui David și testând pastila revoluționară care te făcea din nou urât. 


3/5

Scott Westerfeld, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani de SF/Fantasty pentru tineri şi adulţi, s-a născut în 1963 în Texas, SUA. Este căsătorit din anul 2001 cu scriitoarea australiană Justine Larbalestier.
Romanele ( Polymoth, Fine Prey, Evolution s Darling, So Yesterday ) şi seriile de romane ( The Risen Empire, Midnighters, Peeps, Leviathan, precum şi cea de faţă, Urâţii ) scrise de Westerfeld s-au bucurat de un mare succes, aflându-se pe lista de bestselleruri New York Times şi primind mai multe premii.
Cartea întâi din seria Urâţii a fost inclusă de către American Library Association pe lista celor mai bune cărţi pentru tineri, în anul 2006. De asemenea, în anul 2008, în Franţa, a primit Grand Prix de l'Imaginaire pentru cel mai bun roman străin adresat tinerilor.

2 comentarii:

  1. Nu mă atrăgea deloc cartea nici înainte. Viața e prea scurtă pentru a citi cărți proaste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De acord :)
      Am citit câteva recenzii bune despre această carte..

      Ștergere

Ce părere ai?