vineri, 21 februarie 2014

2 [4] O toaletă a la Liz Taylor de Rodica Ojog Brașoveanu


Titlu: O toaletă a la Liz Taylor
Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu
Editura: Nemira
Număr de pagini: 431
Anul apariției: 2000
Ca totdeauna când aborda genul candidului penibil, grotesc în recuzita oricui în afară de a Melaniei, Cristescu rămase cu gura căscată. Se uita la toaleta bătrânei, o salată tip Fond Plastic, Harababură de vopsele aruncate anapoda pe o rochie al cărei model ar fi dat mult să-l poată desluși cineva. Predomina culoarea verde cu pete din paleta albastrului de cobalt și a cenușiului și, dacă intenționase creatoarea să realizeze ceva apocaliptic, atunci reușise cât se poate de bine. Dungi, triunghiuri, trapeze, pătrate. Iți venea amețeala doar când o priveai.
Romanul acesta a fost ne-mai-po-me-nit!! Am terminat cartea aseară deși aveam de scris și de citit pentru școală.. însă putem opri tot pentru o carte bună, nu? Mai am o carte din seria Melania Lupu și pot spune că din cele 5 pe care le-am citit până acum, aceasta le întrece pe toate. 

Originalitatea este dată însuși de acțiunea și ideea acestui roman: cinci inși doresc să-l asasineze pe inginerul Marian Dragu. Tuturor însă le vine revelația să comită crima sâmbătă, pe data de 15 septembrie. Și cine sunt criminalii? În primul rând, soția lui Marian, Anca, care nu mai poate suporta faptul că acesta are o grămadă de amante iar ea îi aranjează întâlnirile, urmează una dintre ex-amantele sale, Olga, doi bătrâni puțin cam senili și un fost medic care a avut niște divergențe în trecut cu Marian. Toți au suferit într-un fel sau altul din cauza lui Marian, toți sunt nervoși și gata să treacă la fapte. Aparent nu se cunosc, iar legăturile dintre ei sunt 
bine meșterite de către geniala autoare Rodica Ojog Brașoveanu! 
Într-un final, toți declară că l-au omorât pe Marian. Dar cine este adevăratul asasin? 

Când am ajuns la sfârșit m-am mirat de ce bine se îmbină toate detaliile, personajele și întâmplările din acest roman..îl putem asemăna mai bine cu un puzzle! Sunt convinsă că n-am pierdut timpul cu nici o pagină și nici un pasaj! Firele narative se împleticesc, iar naratorul nu-ți dă nici măcar un detaliu subtil sau o informație aparent banală referitor la cine este criminalul. Uneori ai impresia două capitole că Anca este asasinul, după crezi că este Olga și tot așa.. 

Să nu vă temeți referitor la Melania.. apare și ea. Deși nu prea avea ce căuta în această conjunctură, iar după incidentul cu pisicile s-a împăcat cu Cristescu și cu Azimioară, apare fix când te aștepți mai puțin! Deși nu a ucis pe nimeni iar polițiștii nu prea au probe asupra ei, aflăm la sfârșitul romanului că aceasta riscă închisoarea.

Nu am de gând să fac nici un fel de spoil. Trebuie să puneți neapărat mâna pe cartea asta. Și vorbesc foarte serios. Scuzați-mi entuziasmul.. 
5/5
Rodica Ojog-Brașoveanu (28 august 1939, București – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane polițiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” și și-a continuat studiile la liceul „Domnița Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”). A început apoi cursurile Facultații de Drept din București, dar, după doi ani, in 1956, a fost exmatriculată pe motive politice. După un an de muncă necalificată la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iași. După finalizarea studiilor a început sa profeseze avocatura. În 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a scris la insistența soțului ei, actorul Cosma Brașoveanu, și l-a publicat în 1971. După șapte ani de practică a renunțat la avocatură și s-a dedicat în întregime scrisului. Până în 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul știintifico-fantastic. Este considerată, in mod unanim, marea doamnă a literaturii polițiste românești.

2 comentarii:

  1. În cartea anterioară, 320 de pisici negre, era vorba despre un mafiot englez, anume Ned. Se mai pomenește ceva de el în această carte?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, din păcate Ned nu își face apariția și în acest roman.

      Ștergere

Ce părere ai?